Informații

Dupa generalizarea contorizarii la nivel de apartament, ocazional se ivesc diferenţe intre suma contoarelor individuale si inregistrarile contorului de bransament. Diferenta de consum dintre cantitatile inregistrate pe contorul general si suma cantitatilor indicate de contoarele individuale se datoreaza, de cele mai multe ori, unor pierderi de apa pe reteaua interioara (conducte, armaturi, robinete, vase WC). Situatia se constata si in cazul blocurilor doar partial contorizate la nivel de apartament. Pentru a informa Asociatiile de proprietarii (AP) cu privire la cuantumul acestor pierderi care pot avea loc pe reţelele interioare, in vederea remedierii lor, vom da in continuare cateva date despre consumul de apa si despre cauzele care, de regula, genereaza pierderi de apa.

         Trebuie sa reamintim ca URBAN furnizeaza aceste informatii doar pentru a veni in sprijinul AP. De vreme ce, legal, abonatul URBAN este in continuare AP, facturarea consumului asociatiei se face pe baza inregistrarii contorului de bransament si nu prin insumarea contoarelor de apartament.

        Daca, din diverse cauze care nu tin de contorul de bransament, rezulta o diferenta intre acesta si consumul AP, diferenţa respectiva este pierdere interioara si se repartizeaza de către administratia blocului conform actelor normative in vigoare si hotararilor Adunarii Generale a Asociatiei.

        Daca apa nu este risipita si toate instalatiile sunt etanse, consumul mediu, teoretic, al unei persoane este de 6,3 mc/luna. Dupa generalizarea contorizarii la nivel de apartament aceasta valoare poate fi mai mica.

Diferente intre contorul general si cel din apartamente

       Modul de montare al contoarelor care poate influenta clasa de precizie;

       Tipuri si clase diferite de contoare pe aceeasi linie de instalatie;

       Decalaj de citire intre contoare;

       Pierderi de apa intre contorul general si cele de apartament;

       Declararea de date eronate privind index-ul contorului;

       Neverificarea metrologica la termen a apometrelor de interior;

       Consumuri frauduloase;

       Debitul minim de pornire al contorului (depinde de clasa de precizie);

       Numarul mare de contoare pasante (debitul minim de pornire al acestor contoare neinregistrat).

Potabilizarea Apei

       O apa de  calitate  este incolora, inodora si fara gust. Daca  apa  are  miros  se datoreaza prezentei hidrogenului sulfurat in 99 % din cazuri. Daca lichidul atat de necesar vietii are gust ,acesta este un prim indiciu  ce  arata o concentratie ridicata de saruri dizolvate iar daca apa pentru consum este tulbure  inseamna ca trebuie verificat gradul de turbiditate a apei. Lipsa de transparenta a apei este provocata de particule foarte fine aflate in suspensie ce nu pot fi  individualizate cu ochiul liber.

       Potabilizarea apei este un proces complex ce implică mai multe faze de lucru ai incepe inca din spatele barajului deversor ,unde , prin micşorarea vitezei de curgere a apei incepe  deja procesul de  depunere  a suspensiilor grosiere.

       La Statia de Tratare a Apei  primele date parametrice ale apei brute sunt masurate chiar la priza de captare, unde, cu un analizor, sunt monitorizate permanent turbiditatea apei,temperatura, PH-ul, continutul de oxigen al apei si conductivitatea. Procesul de potabilizare a apei  continua. Din priza de captare, prin intermediul unui stavilar, apa bruta este preluata de canalul de aductiune, care, pe langa rolul de transport indeplineste in schema de tratare si rolul de predecantor .

       Prin actiunea unor conducte de aspiratie  apa ajunge in decantoarele suspensionale unde incepe procesul de coagulare. Eliminarea din apa a suspensiilor coloidale se realizeaza cu ajutorul agentilor de coagulare, sulfatul de aluminiu si policlorura de aluminiu fiind folosite in acest scop. Si varul  este  folosit  in procesul de potabilizare  a apei. Atunci cand sunt necesare doze mari de coagulant, in functie de turbiditatea apei, varul este introdus in apa sub forma unui lapte de var pentru neutralizare, dozele fiind stabilite in functie de determinarile din laborator.

       Prin decantare nu se poate obtine o limpezire a apei pana la gradul necesar unei ape potabile. Filtrarea este urmatoarea faza de lucru a procesului de potabilizare, apa ajunsa in filtre  trece printr-un proces complex  in care este preponderent fenomenul de adsorbtie, particulele in suspensie fixandu-se pe  suprafata granulelor de nisip.

       Ultima faza a potabilizarii apei este  dezinfectarea. Pentru asigurarea calitatii bacteriologice  apa trebuie supusa procesului de dezinfectare, acest lucru realizandu-se cu ajutorul clorului gazos ce dezinfecteaza apa prin oxidarea substantelor organice. Doza de clor se stabileste in functie de parametri calitativi ai apei filtrate, cantitatea administrata fiind capabila si asigure o dezinfectare corespunzatoare  si sa mentina in retea o cantitate de clor remanent. Aceasta este ultima etapa din procesul de potabilizare a apei. Atat parametri apei brute cat si apa din celelalte faze sunt monitorizate chimic si bacteriologic.

Epurarea apei

         Din grija pentru natura dar,in egala masura  si pentru a da posibilitatea  unor  alte comunitati sa capteze si sa trateze apa pentru consum, o statie de epurare este absolut necesara. Apele uzate sunt rezultatul unor  activitati zilnice menajere si industriale iar  epurararea acestora reprezinta o garanţie  a tot ceea ce inseamna un mediu curat .

          La Statia de Epurare apa uzata bruta patrunde mai intai prin intermediul unei camere deversoare  apoi debitul de apa ce urmeaza a fi epurat ajunge gravitational la gratarele rare  si dese unde sunt retinute reziduurile grosiere. Dupa ce a parcurs aceasta faza de lucru apa uzata  trece printr-un deznisipator cuplat cu separatorul de grasimi format din trei linii, fiecare canal fiind prevazut cu un pod raclor mobil, pompe de inlaturare a nisipului si unele dispozitive de inlaturare a grasimilor. Atat nisipul cat si grasimile sunt astfel eliminate colectandu-se in containere si bazine de unde sunt indepartate.

         Apa curge apoi gravitational spre doua decantoare radiale primare unde se decanteaza namolul ce este eliminat de catre o pompa controlata de un temporizator de aase ori pe zi. si spuma se colecteaza la suprafata decantoarelor, aceasta fiind evacuata periodic la un bazin de colectare a grasimilor.    Apa uzata decantata primar trece apoi peste deversorul circular si ajunge tot gravitational la  bazinele cu namol activat formate din patru compartimente unde are loc procesul de aerare cu ajutorul unor suflante. Apa uzata in amestec cu namolul activat curge de la bazinele de aerare fiind distribuita in mod egal la doua decantoare secundare. In functie de necesitati, namolul depus in decantoarele secundare poate fi recirculat (ca namol activat) sau poate fi eliminat (ca namol in exces). Namolul activat de recirculare este pompat catre admisia bazinelor cu namol activat, iar namolul in exces este extras la anumite intervale pentru a fi tratat in cadrul liniei de namol.

        Dupa parcurgerea acestui flux tehnologic apa rezultata indeplineste conditiile de calitate pentru a putea fi evacuata intr-un rau. In fiecare faza de lucru apa este supusa unor analize permanente de laborator, determinarile finale fiind acelea a unei ape epurate.

        Namolul primar cat si cel in exces ajung  in doua bazine de omogenizare inainte de a fi ingroşat iar dupa ce a devenit omogen  curge gravitational spre doua ingrosatoare centrifugale spre a ajunge la 6% substanta uscata inainte de fermentare. Dupa ce este ingrosat namolul e pompat intr-un metantanc unde are loc procesul de fermentare anaeroba mezofila.Odata  fermentat,namolul e extras din metantanc, apoi e deshidratat de catre doua centrifuge pana la un continut de circa 25% substanta uscata.

Facturare si Plati

         Facturarea serviciilor se face lunar in baza preturilor si tarifelor aprobate si a cantitatilor efective, determinate potrivit prevederilor legale, pe baza de contract.

        Utilizatorul are obligatia de a achita valoarea facturii. In caz de neplata in termen de 30 zile de la scadenţa facturii se aplica o majorare de 0,1% pe zi incepand cu prima zi dupa data scadentei. Dupa 30 de zile de la expirarea termenului de plata se suspenda bransamentul de apa. Repunerea in functiune a bransamentului se face dupa plata facturilor si a tuturor lucrarilor, inclusiv cele pentru suspendarea bransamentului. Contestarea valorii facturii se poate face in scris in maximul 5 zile de la primirea acesteia. Urmare a contestatiei depuse, se va face cercetare si orice diferenta constatata in dauna utilizatorului se va rambursa sau se va regla la factura urmatoare.

       Tarifele pentru serviciile suplimentare efectuate de URBAN (reparatii retele interioare, decolmatari, etc.) precum si pentru depasirea indicatorilor de calitate se stabilesc de către URBAN si vor fi achitate de Utilizator pe baza facturilor emise.